Apasă tasta Enter

Analiză C.N.P.V. – „Societatea civilă: factor activ de suport social pentru ameliorarea calității vieții persoanelor vârstnice”

Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice a publicat pe site un nou studiu care abordează tematica îmbătrânirii și a bătrâneții în România. „Societatea civilă: factor activ de suport social pentru ameliorarea calității vieții persoanelor vârstnice” pledează pentru o mai bună conștientizare de către cetățeni și stat a rolului benefic al societății civile în soluționarea problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă și pentru susținerea organizațiilor societății civile în dezvoltarea de servicii adresate acestor persoane. Nevoia de diversificare și dezvoltare a serviciilor este urgentă. În segmentul populației vârstnice din România se va înregistra o tendință de creștere de la 2,99 milioane în 2017, la 5 milioane în 2050, iar în anul 2060 mai mult de o treime din populația țării noastre va avea peste 65 de ani.

Societatea civilă din România, care ar trebui să devină sursa principală la care cetățenii apelează atunci când se simt neîndreptățiți, se află într-o situație dificilă din punct de vedere instituțional, financiar, și chiar de imagine, punctează studiul, iar acest lucru nu face decât să afecteze varietatea și calitatea serviciilor oferite, precum și rolul ei de liant între cetățeni și instituțiile publice.

Pe de o parte, există încă o percepție greșită a românilor în ceea ce privește aria de întindere a societății civile, precum și structurile acesteia. Mulți asociază societatea civilă doar cu organizațiile neguvernamentale, făcând abstracție de restul instituțiilor care o alcătuiesc, iar opinia publică continuă să fie uneori reticentă față de ONG-uri și activitățile derulate de acestea. Relația dintre organizațiile neguvernamentale și stat nu este nici ea consolidată, stând sub semnul deciziilor politice și nu al conștientizării rolului și ponderii reale a organizațiilor societății civile în dezvoltarea societății și avansarea acesteia pe calea transformărilor și reformelor democratice.

Studiul semnalează faptul că deși există numeroase organizații neguvernamentale care se preocupă de îmbunătățirea serviciilor menite să sprijine îmbunătățirea vieții persoanelor vârstnice și creșterea calității vieții lor, acestea sunt totuși insuficiente având în vedere nevoile vârstnicilor. Astfel de servicii sunt: · îngrijire socio-medicală la domiciliu sau în centre rezidențiale; · măsuri și acțiuni de sprijin a persoanelor vârstnice aflate în dificultate; · asigurarea hranei prin intermediul cantinelor sociale; · găzduire pe perioade determinate; · consiliere socială, psihologică și juridică; · sprijin material și financiar; · implicarea în programe cultural-artistice; · activități terapeutice; · activități de socializare; · activități recreative în centre de zi sau cluburi sociale pentru vârstnici; · activități de rit religios.

Propunerile Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice:

  • Continuarea campaniilor de încurajare a voluntariatului și de educare a cetățenilor cu privire la beneficiile voluntariatului, deoarece datorită promovării reduse a conceptului de voluntariat duce la o lipsă a implicării cetățenilor în aceste activități și implicit sunt reduse și beneficiile aduse prin aceste acțiuni;
  • Formarea și întărirea unor organizații comunitare în folosul persoanelor vârstnice în orașe mici și sate. În fața unor nevoi de dezvoltare foarte diverse cu care se confruntă comunitățile mici, pentru ca organizațiile comunitare să aibă un impact pe termen lung, e nevoie de implicarea mai multor actori de la nivel local și regional sau național;
  • Consolidarea ONG românești și susținerea participării lor active în procesul formulării de politici, atât în calitate de expresie a societății civile, cât și ca furnizor de servicii;
  • Organizarea de campanii pentru mobilizarea cetățenilor în jurul unor teme de interes public de importanță majoră. Societatea civilă trebuie să se implice nu doar în monitorizarea, ci și în elaborarea politicilor publice. Societatea civilă trebuie să aibă atât un rol critic, cât și unul constructiv în relația cu guvernanții. Organizațiile societății civile trebuie așadar să lucreze în tandem cu decidenții politici și să le ofere acestora expertiza de care dispun;
  • Responsabilizarea clasei politice prin sancțiuni și presiune din partea cetățenilor și societății civile. În vederea responsabilizării reprezentanților politici, noi mecanisme de control și sancțiune a elitelor politice sunt necesare din partea cetățenilor și a societății civile;
  • Promovarea activității organizațiilor societății civile care abordează cu precădere aspecte legate de calitatea vieții și problemele persoanelor vârstnice;
  • Promovarea spiritului civic și mobilizarea voluntară a cetățenilor pentru cauza persoanelor vârstnice;
  • Introducerea unui plan de educație civică diferențiat pentru diferitele cicluri de studiu în vederea formării timpurii a unei culturi civice, precum și cultivarea simțului de responsabilitate a cetățenilor;
  • Dezvoltarea și împlinirea personală a vârstnicului cu sprijinul societății civile, responsabilizând specialiștii în domeniul geriatric și cetățenii din cadrul comunităților, organizând seminarii la nivelul centrelor de zi pentru persoane vârstnice pe teme privind consecințele îmbătrânirii, impactul pensionării și al efectelor ce decurg din aceasta, organizând evenimente dedicate vârstei a treia, dezvoltând proiecte de susținere intra și intergenerațională, acordând suport pentru îmbunătățirea situației socio-economice a persoanelor vârstnice aflate în dificultate, dezvoltând programe ocupaționale în centrele de zi/cluburi în vederea combaterii izolării și încurajarea integrării sociale a acestora;
  • Susținerea implicării active a persoanelor vârstnice în viața socială prin informare, sprijin și consiliere, nominalizarea în organismele consultative la nivel de comunitate în vederea participării lor active la soluționarea problemelor pe plan local și valorificarea competențelor dobândite în viața activă;
  • Crearea unor punți între generațiile tinere și vârstnici prin organizarea de rețele de voluntari tineri care să se implice pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice instituționalizate și a celor care locuiesc singuri, iar pe de altă parte pentru susținerea unor programe în vederea dezvoltării relațiilor.

Studiul poate fi citit integral AICI.

Sursa foto: Asociația Habilitas

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *