Ce-i viaţa? O părere / o zbatere de-o clipă / În zborul spre înalt / O mică păcăleală / Când totul moare, / piere / E o butaforie-n / Faţadă de cobalt. / E cumul de speranţe / Cu doruri, năzuinţe / Pierdute mai apoi /  Un eşafod himeric / De-orgolii, aroganţe / Un azimut eteric / Iar ţinta suntem noi. / Ce-i viaţa? / O gorgonă… / Şi moarte-i e pe chip / Dar te ademeneşte / Cu vocea ei afonă / Tot ea îţi construieşte / Castele de nisip. / Ce-i viaţa? / E o carte… / Trăită printre rânduri / Iluzii de mărire / Pierdute pe moment / Şi gînduri, gânduri, / gânduri / În care ţi se pare / Că ai trăit ardent / Dar sigur, veşnicia / Ţi-o dă în patru scânduri.

Reacții la articol
Arată Hide comments
Comments to: Bilanț
  • 10.03.2020

    Muere lentamente de Martha Medeiros

    Moare câte puţin cine se transformă în sclavul
    obişnuinţei, urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii;
    cine nu-şi schimbă existenţa;
    cine nu riscă să construiască ceva nou;
    cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.
    Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.
    Moare câte puţin cine evita pasiunea,
    cine preferă negrul pe alb şi punctele pe „i”
    în locul unui vârtej de emoţii, acele emoţii
    care învaţă ochii să strălucească, oftatul să surâdă
    şi care eliberează sentimentele inimii.
    Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este
    nefericit în lucrul său;
    cine nu risca certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;
    cine nu-şi permite măcar o dată în viaţa să nu asculte
    sfaturile „responsabile”.
    Moare câte puţin cine nu călătoreşte;
    cine nu citeşte; cine nu asculta muzica;
    cine nu cauta harul din el însuşi.
    Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea;
    cine nu se lasa ajutat.
    Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi
    de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.
    Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte
    de a-l fi început; cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs
    şi cine nu răspunde chiar dacă ştie întrebarea.
    Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna
    că „a fi viu” cere un efort mult mai mare decât simplul
    fapt de a respira.
    Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o
    fericire splendidă. Totul depinde de cum o trăim…
    Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare
    Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul
    Dacă va fi să plângi, plângi de bucurie
    Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale
    Dacă va fi să furi, fură o sărutare
    Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frică
    Dacă va fi să îţi fie foame, să-ţi fie foame de iubire
    Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi…

    Reply
Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Attach images - Only PNG, JPG, JPEG and GIF are supported.