Problema

De ce avem nevoie de managementul vârstei

În întreaga Europă, procentul persoanelor în vârstă în raport cu populaţia este în creştere, oamenii trebuie să lucreze o perioadă mai lungă de timp, iar vârsta medie a lucrătorilor se măreşte. În acest context, apare necesitatea adoptării de către angajatori a unei strategii de management al vârstei, cu o atenţie explicită acordată cerinţelor unei forţe de muncă aflate în proces de îmbătrânire. Managementul vârstei este holistic, inter-generaţional şi orientat pe tot ciclul de viaţă.

Managementul vârstei este benefic atât pentru lucrători, cât și pentru organizații. Beneficiile managementului vârstei pentru lucrători includ:

  • O mai bună motivare;
  • O mai mare satisfacţie profesională;
  • Un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală;
  • O performanţă îmbunătăţită din partea tuturor grupurilor de vârstă; şi
  • Menţinerea capacităţii de muncă şi de angajare de-a lungul întregii cariere.

Beneficiile şi oportunităţile pe care le oferă managementul vârstei pentru organizaţii includ:

  • Asigurarea resurselor umane şi anticiparea nevoilor în ceea ce priveşte aptitudinile/competenţele;
  • Evitarea pierderilor costisitoare de aptitudini şi experienţă;
  • Scăderea rotaţiei personalului şi reducerea costurilor de recrutare;
  • Managementul pozitiv al succesiunii atunci când persoanele se pensionează;
  • Utilizarea la maxim a punctelor forte şi a talentelor pe care le au diversele grupe de vârstă, inclusiv prin recurgerea la reţelele, experienţa şi cunoştinţele pe care le au lucrătorii maturi.

Elemente esențiale în adoptarea unei astfel de strategii:

Recrutarea: Procesele de recrutare care se concentrează pe aptitudini şi experienţă evită discriminarea pe criteriul vârstei, promovează diversitatea de vârstă şi aduc multe beneficii pentru organizaţii.

Transferul de cunoştinţe, instruirea şi învăţarea pe tot parcursul vieţii: Muncitorii de toate vârstele ar trebui să aibă acces la instruire şi ar trebui să fie capabili să îşi actualizeze cunoştinţele şi aptitudinile. Acest element este în mod particular relevant în contextul schimbării practicilor de lucru şi al introducerii de noi tehnologii.

Dezvoltarea carierei: Dezvoltarea carierei ar trebui să fie concepută în contextul întregii vieţi profesionale, asigurându-se o corespondenţă între competenţele şi capacităţile lucrătorului.

Practici referitoare la programe de lucru flexibile: Practicile referitoare la programele de lucru flexibile iau în considerare nevoile diverselor grupuri de vârstă şi ajută la îmbunătăţirea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională.

Promovarea sănătăţii la locul de muncă: Îmbunătăţirea organizării muncii şi a mediului de lucru, creşterea participării lucrătorilor şi încurajarea aptitudinilor personale şi dezvoltării profesionale.

Managementul securităţii şi sănătăţii ocupaţionale: Asigurarea securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă pentru lucrătorii de toate vârstele prin implementarea unor evaluări de risc care să ia în considerare vârsta şi adaptarea locului de muncă.

Rotaţia pe posturi şi mutarea la un alt loc de muncă: Tehnici de proiectare a locurilor de muncă prin care lucrătorii sunt mutaţi între două sau mai multe posturi într-o manieră planificată, la intervale regulate.

Ieşirea din forţa de muncă şi tranziţia către pensionare: Sprijinirea lucrătorilor pentru planificarea pensionării.

Sursa: Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (material adaptat parțial)

Etichete
Mai mult

Relaționat

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close