Regi și slujitori pe covoare fermecate de asfalt

Regi și slujitori pe covoare fermecate de asfalt

Evoluăm! Am lepădat piatra și ciomagul și mergem la supermarket. Am lăsat cobilița-n bătătură și dăm drumul la robinet.

Ne-am dat jos din căruță, ne-am scuturat noroiul de pe uliță, am pășit pe trotuar, ne-am urcat în mașină. Mai curat, mai frumos, mai comod. Trotuarul… Până aici, ai voie tu, pieton; doar pe aici ai dreptul tu, mașină. Las pentru moment carosabilul cu iureșul, înjurăturile, gropile, zebrele uscate și pășesc pe trotuar. Tineri, bătrâni, copii… Îndrăgostiți, amărâți, bogați, săraci… Bucurii, taine, tristeți… Oameni!

Știu oamenii că dacă nu trec linia bordurii nu pățesc nimic. Dar căpcăuni pândesc din trotuar. Sunt înțeleși cu secțiile de ortopedie ale spitalelor, așa cum gropile din carosabil au contract cu atelierele de reparații auto. Dar nu, nu vorbim de carosabil! Doar de trotuar! Covor fermecat de asfalt care poartă speranțe și nevoi… Loc de întâlniri romantice sau nu… Gândul liber îmi zboară la un banc cu nea Iancu.

Celebrul nenea Iancu, mangă fiind ca de obicei, mergea (pe trotuar) spre casă, să zicem. Mă rog, mergea… Se împiedică, cade și se lovește. Cum căta el să se ridice, o tânără care se afla acolo îl ajută. Mirat, fiind trecut de miezul nopții, nea Iancu o întreabă ce face ea acolo la o oră atât de târzie. Fata îi răspunde că face trotuarul. La care nea Iancu se zburlește: „Seriooos? Și dacă-l faci, pentru ce nu-l faci mai moale?”. Așadar, trotuarul este și locul unde se pot desfășura afaceri! Bișniță, droguri, plăceri, le găsești (dacă știi unde, când și cum) pe trotuar! Toate se desfășoară la umbra clădirilor, mărginite de bordură… Poți spune că aceste îndeletniciri, oricât de dubioase, au și ele au o margine.

Mă întorc la bancul cu fata care vindea plăceri. Încerca să trăiască, practicând o meserie veche de când lumea. O afacere în care ai nevoie de o bucățică de trotuar. Alții nu se mulțumesc cu o bucățică. Ei sunt regii străzilor care își lărgesc regatul dincolo de borduri. Pe ei nu-i înghit căpcăunii străzii! Dau în gropi, dar nici nu se rănesc, nici nu se murdăresc! Pășesc privind de sus mai departe… Încerc și eu să pășesc mai departe, cu grijă, pentru că eu nu știu cum să fac să pot da în gropi fără să mă rănesc…

Spune ce crezi