Oare ce s-ar mai putea spune despre femeie? A fost cântată, pictată, preamărită… În fine și înjurată, lovită, alungată… După cum au vrut ursitoarele, așa a fost soarta ei!… Poate că este păcătoasă, după cum afirmă biblia… Poate că este doar o victimă a patriarhatului… Oricum în lume sunt țări în care femeia încă luptă, în Secolul XXI, să dovedească faptul că este o ființă umană! În țările arabe sunt asemuite animalelor. Și pentru ce? Pentru că acolo suveran este firește patriarhatul! Oare în civilizatele state acest flagel a fost cu adevărat eradicat? Discutabil… Sigur există legi care o protejează, dar sunt oare respectate? Încă sunt femei agresate, umilite, ucise cu bestialitate de cei care ar trebui să le acorde protecție: soții lor! Pentru că, așa au fost educați bărbații: ei sunt stăpâni și nu trebuie să fie luați „de proști”! Mă întreb ce femei le-au putut da o asemenea educație? Se pare deci că  noi femeile încurajăm răul! Și roata e tot rotundă și femeile încă nu-și au locul lor pe drept meritat. Oare chiar și ele uită că sunt cele care duc ștafeta vieții pentru viitor? Consideră că este firesc așa… Nici biserica nu-i deloc nevinovată pentru fenomenul pomenit!  Se spune că, femeia trebuie să fie supusă și umilă… Că… așa a lăsat Dumnezeu! Bărbatul fiind „cruce-ntreagă”, iar femeia, făcută din coasta lui Adam… Deci îndatorată pentru vecie! Cred că ajunge! Trebuie să se recunoască la nivel mondial dreptul femeii la respect și să i se acorde locul ei în lume!

Mă întreb cum ar fi lumea, fără femeie? O lume plină de bărbați! Adică plină de cârciumi, bere, ciorapi murdari și tot restul; o lume în care cântecul de leagăn n-ar exista; o lume fără fiorul iubirii; o lume stearpă… Tristă și fără gânguritul unui copil este o lume moartă. Și atunci vă întreb pe voi domnilor „cruce-ntreagă” cum v-ați simți? Noi nu vă cerem decât iubire și vrem să vă oferim totul… E așa greu să fiți umani? Nu spun că toți bărbații sunt ticăloși, dar balanța atârnă greu în favoarea unui dezinteres cras față de ființa cea mai gingașă de pe pământ, aceea care după cum am spus este purtătoarea vieții… Măcar pentru asta trebuie să vă treziți domnilor! O femeie maltratată nu poate face copii sănătoși! Și atunci încotro conduceți domniile voastre lumea?

Și totuși femeia încă rezistă, încă este și va fi pururea ocrotitoarea viitorului! Doamnă a bucuriilor Vieții, îți mulțumim că exiști! 

Reacții la articol
Arată Hide comments
Comments to: Regină a vieții, zâmbet de primăvară!
  • 28.02.2020

    „Doamnă a bucuriilor Vieții”….imi place place mai mult decat „ Regina a vietii” pentru ca o regina trebuie sa respecte prin nastere un anume protocol impus de roialitate ( asa simt eu) pe cand o doamna poate fi sau deveni tot ce-si doreste.Si mai cred ca nici o mama nu-si educa fiul in sensul de a fi abuziv, mincinos, adulter. Fiecare dintre noi, barbat sau femeie, devine ceea ce este functie de mediul in care e crescut, dar nu e ca-n experimentul lui Pavlov ( nimeni nu ne expune glandele salivare la vedere si apoi suna un clopotel ca sa ne vada cum salivam la asocierea sunetului cu bolul de mancare)…e un pic mai complicat. BOR are un ritual al casatoriei discriminatoriul fata de femeie, asa e, dar cate mirese asculta ce se citeste in acele momente din Cartea sfanta ( eu una eram mai preocupata de cum sa nu calc pe tivul rochiei si sa pic in nas si abia asteptam sa ajungem la restaurant, sa ma distrez cu domnisoarele de onoare, toate colege de facultate). Mai mireasa m-am simtit si dorit sa fiu in copilarie , cand imi puneam perdeaua bunicii in cap si ma fataiam de acolo in pantofii mamei ( de acolo frica de a nu cadea la nunta).Momentul petrecut cu adevarat e doar o ceata si un abur in capul meu si replica „ celebra” prin mitocanie a sotului , la sfarsitul ceremoniei : „ Am facut din tine o …doamna!” – cred ca era o gluma tipic barbateasca, fara rautate cred, doar din indiferenta prosteasca a lui ( daca m-as fi maritat cu un poet mi-ar si spus o poezie?…nu cred, poate niste vorbe gandite pentru impresionarea auditoriului, genul „ juramintelor” de nunta la americani.
    Absolut, societatea in care ai sansa sau nesansa sa te nasti e definitorie.In majoritatea tarilor musulmane esti osandia ca femeie sa porti burca, sa fii sluga nu jumatatea barbatului…iar femeia accepta, pentru ca nu are de ales.Societatea occidentala a impins lucrurile un pic mai departe de cand cu nasterea miscarii „ Me too”- campanie on line despre hartuirea sexuala , la care participa milioane de femei pe retele de socializare….Eiii, si abia acum atingem varful aisbergului!
    Tehnologia ne-a dus catre o „ Brave New Word” despre care vorbeste Cartarescu si despre care care spune „ ca nimeni nu stie cum s-o controleze si ale carei consecinte nimeni nu le poate prevedea….Unele voci vorbesc deja de disparitia speciei umane in decurs de cateva decenii, inlocuita poate si de inteligenta artificiala sau de neantul etern. Mai mult decat o criza tehnologica sau politica, putem vorbi azi de o vriza a omului si de instaurarea unei epoci „ post-umane” (vezi articolulul in intregim, dar e lung!) https://dilemaveche.ro/sectiune/regimul-artelor-si-munitiilor/articol/putem-vorbi-azi-de-o-criza-a-omului-si-de-instaurarea-unei-epoci-post-umane-interviu-cu-mircea-cartarescu
    Cartarescu nu pare sa aibă vreo solutie, ci doar insaileaza cuvinte care suna frumos pe dinafara „ In ciuda relativismului post-internet, nici dragostea, nici demnitatea umana, nici simtul dreptatii n-au disparut din lume” ….mie imi suna a bla bla, dar cine sunt eu sa-l „ judec” pe Maestru? ( neica nimeni, eu!).Dar pana si Maestrul recunoste ca rolul intelectualui ca „ opinion maker” a fost inlocui de vedetele din media ( chiar….mai e trecuta Esca in cartile de istorie la capitolul „post Revolutia romana”?!!…ca reprezentat al dreptului la libera exprimare; sper ca nu!), de blogger-i si mai nou de vlogger-i ( eu de asta am aflat acum o luna). Si desi nu o recunoste direct pare cumva invidios de numarul de „ followers” ai acestor „ influencer-i”, „trendstter-i”.
    Personal cred ca iubirea va fi tot mai putina, cam cat o zbatere de pleoape, va fi la varste tot mai mici ( 13-14 ani, anii „ Romeo si Julieta”) si apoi va fi inlocuita de un „contract intre parti” : conturi separate, vacante comune, sau nu, eu fac ” asta” ,la schimb tu faci „ pe asta” in rest….cum sa acumulam cat mai mult capital, sau cum sa supravietuim taxelor si impozitelor , functie de cat „ norocosi” suntem ( corporatisi, salahori, sau pensionari). Vremurile vin peste noi, vrem nu vrem si vor supravietui doar cei care inteleg ca se poate „ trai” si altfel decat am fost invatati sa o facem; vom renunta usor usor la „ calitate” , vom mai cobori un pic stacheta…sau riscam sa parem „alandala”, genul Obio intr-o lume cu capetele perfect rotunde.
    Regret ca la un articol de o asemenea sensibiliate am raspuns atat de cinic si dur, dar trebuie sa ne gasim puterea in noi, pentru ca de asta depinde supravietuirea noastra ( a ultimilor dinozauri).Dar credeti-ma cand va spun : iubirea a ajuns sa sperie! ( soptiti doar iubire, sau doar ganditi-l) , iar discriminarea e ambisex si tine de egoism si lipsa de consideratie pentru cei din jur. Fiecare e cu spatiul lui, zona lui de confort…nu ma atingi, nu te ating, nu existi decat atunci cand eu am nevoie de tine, in rest….In rest, exista retelele de socializare unde fetele, baietii sunt mai frumosi, mai sexosi, cu emoticoane mai interesante, iar tu „ jumatatea mea” ma tii departe de acea lume „magica” in afara careia ma sufoc, nu pot sa respir….nu pot sa ma uit in ochii tai, pentru ca ma gandesc cum ratez milioane de alti ochi, buze, sani….nu gandurile tale ma intereseaza, nu iubirea ta, nu mangaierile tale, ci doar este dincolo ( realitatea aceea m-a acaparat definitiv si nu vreau sa renunt la ea; accepti sau….” fa-ti bajale si du-te la ma-ta!”).

    Reply
Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Attach images - Only PNG, JPG, JPEG and GIF are supported.