22 octombrie 2019
Semnatarii Pactului pentru Îngrijirea Persoanelor Vârstnice solicită reglementarea criteriilor de clasificare a centrelor rezidențiale pentru vârstnici, uniformizarea legislației și elaborarea unui pachet de servicii socio-medicale care să poată fi decontat de CNAS

Semnatarii Pactului pentru Îngrijirea Persoanelor Vârstnice solicită reglementarea criteriilor de clasificare a centrelor rezidențiale pentru vârstnici, uniformizarea legislației și elaborarea unui pachet de servicii socio-medicale care să poată fi decontat de CNAS

pactul pentru ingrijirea persoanelor varstnice

Marți, 1 octombrie a.c., a avut loc la Palatul Parlamentului, ediția a doua a Conferinței „Dreptul la Reveria Vârstei”, dedicată Zilei Internaționale a Vârstnicului, organizată de Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Fundația Crucea Alb-Galbenă, co-organizator MedicHub Media. Conferința și-a axat obiectivul pe identificarea soluțiilor concrete privind îngrijirea seniorilor Românei, fie acasă, la domiciliul lor, fie în centre rezidențiale care să ofere condiții demne și corespunzătoare cu nevoile acestei categorii sociale. Adoptat în 2018, Pactul pentru Îngrijirea Vârstnicilor a fost completat anul acesta cu o serie de soluții care acum trebuie transpuse în acte normative și reglementări coerente.

Speakerii invitați, consilierul prezidențial – Sandra Pralong, președintele Casei Naționale de Sănătate – Vasile Ciurchea, secretarul de stat din Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Cătălin Tutilescu, senatorul, membru al Comisiei de Sănătate Publică – Emanuel Gabriel Botnariu, dr Wargha Enayati – fondatorul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria și inițiatorul celui mai mare proiect dedicat seniorilor din România, directorul Fundației Crucea Alb-Galbenă – Măriuca Ivan, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului – Adrian Bulgaru, au inițiat un dialog cu privire la problematica seniorilor, reglementări, nevoi și posibile soluții.

Una dintre concluziile desprinse a fost nevoia de reglementare a criteriilor de clasificare a centrelor rezidențiale pentru vârstnici, acordarea de servicii paleative, dar și elaborarea unui pachet de servicii medico-sociale care să poată fi decontat calitativ de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„Dacă ar fi să luăm ca exemplu două capitale europene, Berlin și București, cu populație similară ca număr, am vedea că în Berlin sunt îngrijiți 120.000 de seniori: 60.000 trăiesc alături de familiile lor, 30.000 beneficiază de îngrijire la domiciliu și 30.000 sunt în centre rezidențiale. În București, în acest moment sunt aproximativ 1000 de seniori care beneficiază de îngrijire instituționalizată atât în centre private, cât și de stat. Proporția este covârșitoare și nu demonstrează decât că legătura noastră, a generațiilor active, nu este foarte corectă față de cea a părinților noștri ale căror nevoi socio-medicale sunt din ce în ce mai mari. De aici a pornit și ideea Enayati Medical City, primul ecosistem dedicat îngrijirii integrate a vârstnicilor și a problematicii oncologice, un proiect întins pe 35.000m2 care va cuprinde un spital de oncologie integrat, un centru de recuperare, un centru rezidențial pentru seniori independenți și altul pentru seniori cu probleme medicale, inclusiv paliație și boli neuro-degenerative. Mi-aș dori ca un astfel de model să poată fi replicabil la nivel național, atât în mediul privat, cât și în cel public”, a conchis dr Wargha Enayati, inițiatorul serviciilor medicale private din România.

Consilierul Prezidențial Sandra Pralong a propus constituirea unei asociaţii a persoanelor vârstnice care să le susţină interesele, după modelul american. „Ne trebuie un astfel de imbold pentru a crea o asemenea asociaţie în România, care creează legislaţie, avantaje, dă discounturi, face totul pentru membrii săi. Dacă anul trecut erau 109 vârstnici la 100 de tineri, anul acesta sunt 112 senior la 100 de tineri, media de vârstă crește vertiginos și doar o preocupare unitară și concretă între toți actorii implicați poate duce la găsirea unor soluții demne și eficiente”.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, s-a arătat deschis faţă de propunerile venite care vizează un registru electronic pentru îngrijiri medicale la domiciliu, pentru a permite accesul facil al pacientului la serviciul medical, dar şi elaborarea unui pachet de servicii medicale.

Măriuca Ivan, Crucea Alb Galbenă, cel mai vechi furnizor de servicii medicale la domiciliu acreditat şi autorizat în România: „Problematica îngrijirii la domiciliu a seniorilor este un domeniu în care cererea e mult mai mare decât oferta. Am vorbit despre faptul că furnizorii de îngrijire la domiciliu sunt din ce în ce mai puţini, am arătat că fondurile nu sunt întotdeauna cele aşteptate şi că nu există continuitate în finanţare. Poţi să ai, să zicem, contract cu o casă de asigurări, să îţi formezi echipa şi după o lună să nu mai primeşti acea finanţare. Ce se întâmplă cu echipa pe care ai format-o? Evident, o laşi să plece”.

Dan Doroftei, director Enayati Medical City: „Piața serviciilor rezidențiale pentru seniori este complet nedezvoltată față de alte state europene sau SUA, nevoia însă va creste exponențial cu îmbătrânirea populației. În ultimii ani, privatul a luat locul statului în dezvoltarea de centre pentru vârstnici, devenind astfel o soluție viabilă. Si mentalitatea întregului sistem, inclusiv a seniorilor va evolua in consecință”.

Exprimă-ți opinia